Pentru maramureşenii aflaţi departe de casă.  

0
3023

Fiecare dintre noi avem prieteni, rude sau vecini care muncesc în străinătate. De Sărbători ei vin acasă. Acasă la cei dragi. Imediat după terminarea Sărbătorilor reiau drumul străinătăţii cu dorul de cei dragi în suflet. Ştiu foarte bine ce înseamnă  aceste despărţiri. Nepoţica mea, Noemi, s-a născut în Modena, Italia.

Românii care muncesc în străinătate au plecat din ţară de nevoie, din disperare de cauză, pentru a-şi întretine familiile rămase acasă sau pentru a munci cinstit în condiţii şi pentru bani care nu sunt disponibili în ţară. Au  căpătat pecetea de “căpşunari”, deşi nu toţi culeg căpşuni în Spania.

Diaspora română rămâne încă o necunoscută. Oficial, nicio instituţie românească nu pare să știe exact câți români au plecat, temporar sau permanent în căutarea unei vieţi mai bune în lumea largă. Nu ştiu dacă oficialii din SUA spun adevărul, dar ei dau impresia că ştiu la orice oră unde se află cetăţenii americani. Atunci când intervin situţii deosebite, autorităţile americane operează cu cifre exacte, nu operează cu aproximări, dorind să arate că fiecare cetăţean american este important.

Potrivit datelor statistice bazate pe rezultatele finale ale recensamântului populaţiei din anul 2011, rezultate puse la dispoziţia publicului de Institutul National de Statistică, numarul de persoane plecate din ţară din judeţul Maramureş a fost de 29841. Situaţia pe ţările de rezidenţă se prezintă astfel: Italia-14441, Spania-6033, Franţa-3254, Marea Britanie-1440, Germania-872, Portugalia-801, Austria-720, Belgia-609, Grecia-234, Ungaria-232, Irlanda-218, SUA-202, Cehia-184, Canada-111, sub 100, în Olanda, Danemarca, Suedia, Elveţia, Norvegia, Cipru, 274-în alte ţări.

Din comuna mea natală, Poienile de sub Munte, cea mai mare comună din Maramureş, sunt plecaţi la muncă în strainatate aproximativ 2000 de oameni. Aproape fiecare familie are pe cineva plecat departe de casă pentru a câstiga o pâine.

Există susțineri că, la un moment dat, ar fi fost  patru milioane de români plecaţi departe de casă. În mod cert numărul a scăzut după declanșarea crizei economice. Se poate spune că au rămas peste graniţe peste 3 milioane de români, ţinând cont de statisticile oficiale din Italia, Spania, Marea Britanie.

Potrivit datelor oficiale, sunt peste un milion de români în Italia, 800.000 în Spania, peste 200.000 în Marea Britanie, acestea fiind primele trei state în topul românilor plecaţi din ţară.

Aproximativ câte 200.000 de români trăiesc în Germania, SUA, şi în Franţa, 150.000 în Belgia, 100.000 în Austria, 80.000 în Canada, 60.000 în Danemarca, câte 50.000 în Olanda, Elveția și Irlanda, câte 40.000 în Grecia și Ungaria, 35.000 în Portugalia, 30.000 în Luxemburg. Mai puțini, dar tot peste 10000 se află în, Cehia, Norvegia, Suedia, San Marino, Australia, Israel, Slovacia, Turcia sau chiar în Emiratele Arabe Unite.

Având în vedere complexitatea şi amploarea fenomenului, consider că atât mass-media cât şi autorităţile din România ar trebui să-i trateze cu mai mult respect pe compatrioţii nostri care-şi câştigă traiul prin munca în strainătate.

Din păcate oamenii politici îsi aduc aminte de aceştia numai cu ocazia alegerilor. De  multe ori românii din diaspora sunt trataţi cu dispreţ. Să ne amintim de ministrul PSD-ist Ioan Rus, cel care i-a jignit in masă.

Din fericire există şi altfel de politicieni. Aş vrea să mulţumesc  public domnului deputat PNL, Mircea Dolha, pentru implicarea în cazul Bodnariu. Atunci când au început demersurile de recuperare a copiilor, foarte mulţi nu dădeau şanse de reuşită, ţinând cont de ţara şi de instituţia implicată, respectiv Barnevernet-Norvegia.

Am participat împreună cu domnul deputat Mircea Dolha la mitingurile de la Baia Mare pentru  susţinerea familiilor Bodnariu şi Nan din Şieu, Maramureş. Domnul deputat a condus delegaţia de parlamentari români care s-a deplasat in Norvegia. Ştiam că posibilităţile delegaţiei române de a rezolva cazul  imediat, erau limitate şi totuşi parlamenarii prezenţi acolo  au făcut un lucru foarte important. Domnul Mircea Dolha a spus public că în urma vizitei la familia Bodnariu şi-a dat seama că Marius si Ruth Bodnariu nu ar putea face rău nici măcar unei muşte şi atunci cum ar putea să facă rău copiilor lor la care ţin ca la ochii din cap?

Pâna la urma, cu ajutorul lui Dumnezeu, copiii familiei Bodnariu au revenit acasă, lângă părinţi, aşa cum este normal, iar familia Bodnariu a hotărât să se mute în România, chiar dacă Ruth Bodnariu este norvegiancă. În acest  caz s-a demonstrat faptul că atunci când sunt uniţi, românii pot învinge sisteme considerate de neînvins, iar lupta începută trebuie continuată pentru ca şi celelalte familii de români aflate în situţii similare, inclusiv familia Nan din Şieu, să-şi recapete copiii.

În străinătate, cei mai mulţi dintre maramureseni lucrează în construcţii, agricultură, domeniul hotelier, transporturi, comerţ etc. Femeile lucrează în general în domeniul casnic, în agricultură sau ca asistente sociale.

Majoritatea românilor care lucrează în străinatate sunt tineri. Moldova si Transilvania sunt zonele din care au plecat cei mai mulţi. La nivelul întregii tări, aproximativ 20 – 30% din forţa de muncă din România lucrează în străinătate.

Majoritatea covârşitoare a românilor plecaţi în străinătate muncesc şi trăiesc cinstit. De prea multe  ori, li se impută în bloc, acte blamabile comise de conaţionali delincvenţi. Este de datoria Parlamentului României să aprobe un pachet de măsuri legislative şi diplomatice în vederea ”protejării” celor care muncesc  în străinătate.Guvernul Romaniei trebuie să aloce fonduri pentru asociaţiile de români din străinătate, în scopul promovării unei imagini pozitive a ţării şi cetăţenilor ei care trăiesc şi muncesc cinstit.

Probabil că numele de “căpşunar” a devenit cunoscut după mediatizarea cozilor umilitoare din faţa ambasadei Spaniei atunci când s-a dat legal startul la munca in străinătate, la cules de căpşuni. În realitate numele ascunde un fenomen complex, iar implicaţiile sunt atât economice, cât şi sociale, demografice, legislative sau chiar politice. În anul 1965, componenţii trupei Beatles erau ridicaţi la rangul de cavaleri de câtre regina Marii Britanii pentru revigorarea economiei britanice, după turneele in Statele Unite şi Europa.

Cei peste 3 milioane de români din străinătate trimit anual şapte miliarde de euro în ţară. De asemenea, estimarea economiilor şi investiţiilor românilor care lucrează în străinătate se ridică la o sumă mult mai mare, respectiv, 28 miliarde de euro. Cifrele rezultă dintr-o cercetare a Fundaţiei Lufkin pentru Antreprenoriat şi Migraţie.

Ţinând cont de faptul că economia românească rezistă şi datorită banilor trimişi anual  acasă de muncitorii din străinătate, consider că un asemenea nume ar merita atribuit măcar onorific celor care muncesc cinstit în afara graniţelor.

Românii din diaspora reprezintă, inclusiv o forţă politică. Trebuie recunoscut faptul că la alegerile prezidenţiale au întors practic rezultatul votului din primul tur, nu neapărat prin numărul de voturi obţinut, ci prin faptul că au îndemnat pe cei de acasă să voteze cu preşedintele Klaus Iohannis.

Ţin minte că în turul doi, pentru a evita aglomeraţia de la secţiile de votare, cuscrul meu, locuitor al comunei Repedea, Maramureş, a venit special din Austria pentru a vota acasă. S-a întors la locul de muncă, imediat după vot. Am scris despre asta pe pagina mea de facebook, fapt ce a declanşat atacuri furibunde din partea susţinătorilor lui Victor Ponta, atât la adresa mea cât şi la adresa românilor din diaspora.

Evident că aşteptările românilor din străinătate care l-au votat pe preşedintele Klaus Iohannis au fost şi sunt foarte mari. Este extrem de greu să schimbi rapid starea de lucruri din ţară. Totuşi, ceva semne de schimbare a lucrurilor s-au produs, iar asta rezultă din replica premierului Dacian Cioloş, dată lui Liviu Dragnea, preşedintele PSD, ca urmare a discursului populist din Parlament.

Dacian Cioloş: “Spuneaţi că creşterea asta nu se vede în buzunarele oamenilor. Poate nu se vede încă. Dar poate problema este că această creştere nu s-a văzut nici în buzunarele clientelei politice, şi probabil asta afectează mai mult. Atunci când acest guvern este acuzat că nu face destul şi nu vorbeşte destul cred că ar trebui să ne uităm dacă nu cumva în trecut s-a vorbit prea mult şi s-a făcut prea puţin.”

Dacă imediat după anul 1990, România era văzută în Europa prin prisma comportamentului infractorilor şi al cerşetorilor, acum impresia este schimbată încet-încet tocmai de compatrioţii noştri care în ţară sunt denumiţi pe nedrept “căpşunari”, dar în afară câştigă prin munca lor respectul şi consideraţia europenilor.

Aştept alături de foarte mulţi români, îmbunătăţirea condiţiilor de trai din ţară, pentru ca cei dragi nouă să se întoarcă cât mai repede acasă.

Ion Beuca-consilier judeţean PNL.

LĂSAȚI UN MESAJ