Cine sunt vinovații că Baia Mare a pierdut titlul de Capitala Culturală Europeană în 2021

0
355

Baia Mare a ratat desemnarea  drept Capitală Europeană a Culturii (CEaC) 2021, deși era favorită, prin prisma tendinței competiției e de a atenua – nicidecum de a amplifica – discrepanțele culturale. Această tendință e evidentă în ultimii ani, când au fost desemnate drept CEaC localități de talia Băii Mari: Leeuwarden (100.000 locuitori – 2018), Mons (100 000 – 2015), Plzeň (163000 –  2015), Umea (111.500 – 2014), Maribor (95.000 – 2012), Guimarães 158.000 – 2012), Turku (177.000 – 2011), Linz (189.000 – 2011). Ba chiar și localități mai mici: Matera (60.000 – 2019), Valetta  (5500 – 2018), Paphos (33.000 – 2017). Cea mai sugestivă similitudine e cu Pecs (145.000 – 2010), oraș minier poluat (cărbune și uraniu) și cu o economie în derivă la momentul desemnării.

Ce și cine anume au anulat acest atu ce putea fi decisiv? Corupția din primăria băimăreană și primarul Cătălin Cherecheș, trimis în judecată pentru fapte de corupție.

Majoritatea membrilor juriului care au făcut alegerea sunt din UE; adică de acolo unde și o simplă suspiciune de corupție determină plecarea din funcție a celui vizat. Cum să dea UE bani pe mâna unui primar care e deja trimis în judecată (dosar nr. 2537/117/2016) pentru luare de mită? De altfel, aceasta a fost informația care a transpirat din culisele desemnării câștigătorului.

Într-un fel e paradoxal că primarul Cherecheș, care a avut inițiativa înscrierii în competiție a Băii Mari,  a devenit principala piedică în obținerea statului de  CEaC. Dar Baia Mare a pierdut în iunie orice șansă de desemnare după ce Cătălin Cherecheș – aflat în arest preventiv – a fost reales primar cu 70%, ciudățenie ce a făcut înconjurul lumii.

Dragostea în vremuri de corupție

Dacă primarul suspendat Cătălin Cherecheș iubea Baia Mare atât de mult pe cât declară și dorea cu adevărat ca ea să devină capitală europeană a culturii în 2021, n-ar mai fi candidat sau ar fi renunțat la noul mandat de primar.  Sunt gesturile care făceau din Baia Mare capitală europeană a culturii 2021. De ce nu a făcut-o?

Din motive ce țin de  marile sume ce sunt gestionate de primăria unui oraș desemnat CEaC. Pe Cătălin Cherecheș nu l-a interesat cu adevărat destinul Băii Mari – căci atunci ar fi renunțat la primărie -, ci destinul sumelor mari alocate, pe care doar din postura de primar le putea controla.

Iar municipiul are nevoie de bani ca de aer. Prin conturile primăriei bate vântul, o mulțime de firme care au executa lucrări pentru primărie riscă falimentul, fiindcă nu-și pot încasa banii. Iar de unde nu-i, nici Dumnezeu nu poate fura.

Cât timp a fost în fruntea primăriei, Cherecheș a reușit performanța de a goli conturile primăriei și a îndatora municipalitatea până după 2028. Un împrumut de 100.000.000 lei a fost contractat în 2013, iar alți 100.000.000 lei – în 2016.

Motivația generală a accesării ultimului împrumut a fost reprezentată de cheltuielile necesare pentru ca Baia Mare să-și sporească șansele de a deveni CEaC în 2021 (pentru care primăria a prevăzut că din buget 24,9 milioane euro, eșalonat pe 5 ani).

E vremea deconturilor amănunțite

Din toate intențiile s-a ales praful. La fel cum s-a întâmplat și cu mare parte din ultimul împrumut. Urmează deconturile, pe care trebuie să le facă Fundația Baia Mare 2021. Pentru bani deja cheltuiți nu s-a făcut o decontare riguroasă în plenul Consiliului Local, tocmai fiindcă Fundația e alt mijloc de drenare a banului public către Cherecheș.

Prin Fundație s-au cheltuit deja 200.000 lei „pentru susţinerea etapei de pregătire a acţiunii pentru anul I de candidatură” și mare parte din totalul de 4.200.000 lei solicitați de fundație pentru anul II de candidatură, bani alocați din bugetul local. Așa încât Consiliul local e obligat să ceară o justificare detaliată a cheltuielilor, până la nivel de leu, fie că e de la buget sau din donații. Iar surprizele promit să fie foarte mari.

Om cheie care deschide seiful banilor publici

Explicații ar trebui să dea întreaga conducere a Fundației Baia Mare 2021, începând cu Mihaela Pușnavă, manager de strategie și dezvoltare în cadrul Fundației. Dar și coordonator de proiect la Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Baia Mare (unde consultant e firma Act Now Architecture SRL), și al Strategiei de Dezvoltare Culturală. Mai ales că după stabilirea ei în Baia Mare, în 2014, contractele firmei firma Re Act Now Architecture SRL București (administrator Mario Kuibus) cu primăria băimăreană s-au înmulțit – ca număr și ca valoare -, iar datele financiare ale firmei înființate în 2010 s-au îmbunătățit spectaculos: datoriile au scăzut, iar profitul a crescut de peste 3 ori. Semn că lucrurile se leagă. Vom vedea dacă se (mai) leagă și oameni.

 

Directorul  artistic al fundației, Vlad Tăușance, își asumă responsabilitatea pentru eșec, dar vrea să pape bănuți în continuare. „Sper ca forțele decizionale și comunitatea să decidă continuarea proiectelor fanion ale fundației: festivaluri, saloane sau ateliere de formare. În ultimul an, am fost o Capitală Europeană a Culturii. Ține de noi să continuăm. Ne vedem, ca până acum, în Piața Libertății. Rămânem cu sufletul, mintea și fapta în Baia Mare” – e declarația unui om care judecă posibilitățile financiare ale Băii Mari prin prisma banilor pe care i-a avut la Fundație.  Iar prioritățile municipiului le vede cu ochii lacomi ai lui  Cherecheș, primarul suspendat și trimis în judecată pentru corupție. Și care ar renunța la mandatul de primar doar dacă va găsi în această toamnă o listă de partid care să-i  asigure un loc eligibil și imunitate parlamentară.

LĂSAȚI UN MESAJ